• Bani
  • probleme
  • puterea
  • veverita
  • semne de primavara
  • acord
  • a fost distrusa o tara
  • viata ca o scena
  • Romania pe "roti dintate"
  • blocaje
  • ochi
  • dragoste
  • asigurat_neasigurat
  • cand iubesti
  • curaj
  • zidurile_barierele
  • te poti simti singur ...

95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA

95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA

Asezat la confluenta intereselor unor mari imperii, calcat timp de un mileniu de navalitorii barbari dinspre est si nord, apoi 500 de ani de imperiile vecine, poporul roman s-a organizat la sfarsitul secolului al XIV-lea in trei principate. Astfel, a reusit sa reziste tuturor acestor vicisitudini si in epoca moderna sa alcatuiasca un stat unic si independent. Treptat-treptat cel mai mare pericol pentru integritatea si independenta poporului roman a venit de la rasarit. Rusia tarilor, cu o consecventa fara egal, utilizand razboiul, teroarea, crima si inselaciunea, a inaintat spre vest si sud.

Moldova si Tara Romaneasca s-au aflat in mare primejdie dupa 1654, cand Rusia s-a unit cu Ucraina. La inceputul secolului al XIX-lea primejdia ruseasca a devenit si mai amenintatoare. Mai intai Moldova, apoi si Tara Romaneasca au intrat in planurile de cucerire ale imperiului tarilor, care respectau testamentul unuia dintre cei mai mari vizionari oameni de stat ai secolului al XVIII-lea, tarul Petru I, denumit de rusi „Petru cel mare”. El a vizat pentru sine si pentru generatiile urmatoare cucerirea Europei, exdinderea spre sud si spre vest a imensei sale mosteniri, cucerirea Constantinopolului si a stramtorilor Bosfor si Dardanele si a tarilor romane care erau o piedica in calea planurilor sale.

Basarabia este o regiune istorica situata intre Prut si Nistru, parte a statului feudal romanesc Moldova, constituit in anul 1359 sub domnia voievodului maramuresean Bogdan I (1359-1365), care a respins repetatele incercari ale regelui Ungariei de a-si reinstaura suprematia asupra Moldovei, pe care a stapanit-o in anii 1352-1359, prin marca de la Baia (primul descalecat sub Dragos Voda si urmasii sai Sas si Balc).

Denumirea de Basarabia vine de la Basarab I, domn al Tarii Romanesti (1310-1352) si a urmasilor sai, care au alungat hoardele tatarilor de la gurile Dunarii, consolidand granita de est. Denumirea initiala –Basarabia- a sudului Moldovei s-a extins ulterior asupra intregului teritoriu dintre Prut si Nistru.

Imperiul tarist care atinsese linia Nistrului in anul 1792 (pacea de la Iasi) a emis pretentii asupra teritoriului Moldovei. Prin Tratatul de pace semnat la Bucuresti (1812), dupa incheierea razboiului ruso-turc (1806-1812), Poarta Otomana, in scopul rezolvarii propriilor ei interese, a cedat usor - Basarabia- Rusiei, la data de 16/28 mai 1812.
Evenimentele din Principatele Romane : Revolutia din 1848-1849, Unirea Principatelor Romane in anul 1859 au avut un puternic ecou in randul populatiei romanesti din Basarabia, fapt ce a determinat autoritatile politice sa impuna intreruperea oricaror legaturi cu Romania.

Razboiul Crimeei desfasurat in anii 1853-1856, intre Rusia pe de o parte si Anglia, Franta, Prusia, Regatul Sardiniei si Turcia pe de alta parte, s-a incheiat prin infrangerea Rusiei tariste. Congresul de la Paris din 13/25 februarie-18/30 martie 1856 a hotarat cedarea sudului Basarabiei (judetele Cahul, Ismail, Bolgrad) Moldovei, iar prin Tratatul de la Berlin din 1iunie-1 iulie1878, Congresul marilor puteri, dedicat adoptarii masurilor de incheiere a razboiului ruso-romano-turc din anii 1877-1878, cele trei judete au fost reincorporate la Rusia tarista. Romaniei i-a fost recunoscut statutul de independenta si doua judete din Dobrogea au revenit Romaniei (Tulcea si Constanta).

Dupa ocuparea Basarabiei, Imperiul tarist a depus mari eforturi pentru transformarea ei intr-o provincie specific ruseasca, promovand in acest sens o politica antiromaneasca de rusificare fortata, de deznationalizare a populatiei autohtone. In acest sens au incurajat emigrarile romanilor peste Nistru, in Caucaz, pe Volga si in indepartata regiune scaldata de apele fluviului Amur, colonizand in schimb in Basarabia multi rusi, ruteni, bulgari si germani. Nu admiteau nici o scoala romaneasca. Statutul de gubernie a semnificat aplicarea legilor ruse, introducerea institutiilor corespunzatoare, obligativitatea folosirii limbii ruse si a alfabetului chirilic in administratie, biserica si scoala. In anul 1867, in scolile din Basarabia a fost interzisa limba romana si a fost impusa limba rusa. In pofida procesului de deznationalizare, colonizare, deportare si teroare la care au fost supusi locuitorii romani din teritoriul dintre Prut si Nistru, ei si-au pastrat limba si obiceiurile, inscriindu-se in suvoiul miscarii de eliberare nationala a popoarelor situate la periferia imperiului tarist.

De la inceputul secolului al XIX-lea miscarea nationala a populatiei romanesti s-a intensificat sub conducerea unui grup de intelectuali, precum Ion Inculet, Emanoil Gavrilita, Alexandru Nour, Pantelimon Halipa, Constantin Stere, Ion Pelivan, Vasile Stroiescu, Ciugarin, Buzdugan si altii. La Chisinau s-a format si a activat “Societatea Moldoveneasca pentru raspandirea culturii nationale” si a fost publicat ziarul “Basarabia.” Dupa revolutia din 1905-1907 in Basarabia s-au afirmat trei grupari : gruparea radicala a studentilor, a intelectualilor si a boierilor moldoveni condusi de P. Dicescu, care vor forma mai tarziu Partidul Moldovenesc Democrat din Basarabia.

In ciuda opresiunii, populatia romaneasca a continuat sa militeze pentru emancipare nationala, folosirea limbii romane in scoala, biserica si administratie. In obtinerea autonomiei teritoriale si politice a Basarabiei si apoi unirea cu Romania, ostasii moldoveni au avut un rol important. Marele miting ostasesc desfasurat la Odessa la 18 martie 1917, la care au participat circa 100.000 de ostasi moldoveni, s-a pronuntat pentru autonomia tarii. Congresul ostasilor moldoveni desfasurat la Chisinau in perioada 20-27 octombrie 1917, a proclamat autonomia teritoriala si politica a Basarabiei, cu aproape trei luni inainte ca Sfatul Tarii sa proclame „Republica Moldoveneasca sloboda, de sine statatoare si neatarnata.”

Exprimand vointa intregului popor roman din Basarabia, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Tarii a votat actul Unirii cu Basarabia (86 de voturi pentru, 3 voturi contra si 36 abtineri). Declaratia de unire a Sfatului Tarii al Republicii Democratice Moldovenesti, suna astfel : „In numele poporului Basarabiei, Sfatul tarii declara Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania.” La 3 martie 1920, Consiliul Suprem al Conferintei de Pace de la Paris a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu Romania, iar la 20 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris dintre Romania pe de o parte, Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia de cealalta parte. Inaltele Parti Contractante recunosteau “suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei cuprins intre frontiera actuala a Romaniei, Marea Neagra, cursul Nistrului de la gura sa pana la punctual unde este taiat de vechiul hotar dintre Bucovina si Basarabia si acest vechi hotar.” Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie la 14 aprilie 1922, de Romania la 19 mai 1922, de Franta la 24 aprilie 1924 si de Italia la 22 mai 1927. Japonia nu a ratificat tratatul.

In perioada 1918-1919, relatiile romano-ruse s-au deteriorat, statul rus nerecunoscand unirea si granitele Romaniei. Folosindu-se de Internationala Comunista (Comintern), URSS a pregatit o rascoala in 1924 in sudul Basarabiei la Tatar-Bunar, care treebuia sa deschida drumul intrarii Armatei Rosii pentru a anexa Basarabia. Tot in anul 1924 (27 martie-2 aprilie) s-a desfasurat la Viena, Conferinta romano-sovietica privind unirea Basarabiei cu Romania, care a esuat fiindca delegatia sovietica a refuzat recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania si integritatea teritoriala.
Romania si URSS au aderat si semnat la Paris, la 27 august 1928 Pactul Briand-Kellog, renuntand formal la razboi si angajandu-se sa rezolve orice litigiu pe cale pasnica. La 9 februarie 1929 Romania, Polonia, Letonia si URSS au semnat la Moscova Protocolul in care se prevedea ca Tratatul de la Paris va fi valabil intre partile contractante, inependent de intrarea lui in vigoare. Desi intre Romania, URSS si alte state s-a incheiat o Conventie la Londra, in zilele de 3-4 iulie 1933, relatiile romano-sovietice in perioada interbelica au fost marcate de cererea insistenta a guvernului sovietic de a i se recunoaste dreptul de stapanire a Basarabiei.
In cadrul diplomatiei europene in anii 1934-1935, un loc important l-a ocupat crearea unui sistem de securitate colectiva, principalul promotor fiind Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor externe al Romaniei. La 15 iulie 1935, Nicolae Titulescu a fost imputernicit de guvernul Romaniei sa negocieze un tratat de asistenta mutuala cu Uniunea Sovietica. La 21 iulie 1936, Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov (reprezentantul URSS) au incheiat un protocol de asistenta mutuala. Schimbarea din guvern a lui Nicolae Titulescu la 29 august 1936, a determinat guvernul URSS sa considere aceasta, o schimbare a politicii externe.
Tendintele revizioniste ale URSS si Germaniei au condos la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, la data de 23 august 1939 si a Protocolului aditional secret, al carui punct 3 a afectat integritatea teritoriala a Romaniei. O consecinta directa a acestei intelegeri a fost rastignirea poporului roman, caruia i-au fost rapite de catre URSS - Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, prin Notele ultimative din 26 si 28 iunie 1940. Acestei crude agresiuni, i-au urmat Dictatul de la Viena din 30 august 1940 si Acordul de frontiera cu Bulgaria de la Craiova (septembrie 1940). Actiunile tragice din vara anului 1940, a costat poporul roman pierderea suprafetei de 99.738 km patrati si 6.821.000 de locuitori, pierderi datorate si noncombatului armatei si a deciziilor factorului politic, in frunte cu regele Carol al II-lea (optiunea : “pastram statul si cedam teritorii”).

Dupa aceste tragice evenimente, autoritatile sovietice si horthyste s-au dedat la acte de terorism inimaginabile impotriva populatiei romanesti majoritare. Distrugere si moarte au fost “binefacerile” aduse de Stalin si Horthy in teritoriile rapite Romaniei. Ocupantii n-au putut anula credinta romanilor in reunirea cu tara, in triumful dreptatii istoriei. Evenimentele din vara anului 1940 au dus la schimbarea politicii externe a Romaniei si la apropierea ei de Germania. Alaturandu-se Germaniei, Romania a participat la razboiul contra URSS, conform Planului german Barbarosa din decembrie 1940. Armata romana a participat alaturi de armata germana la luptele pentru eliberarea Basarabiei (22 iunie-26 iulie 1941) si la celelalte operatiuni militare din est. Populatia romaneasca i-a primit cu mult entuziasm si buna-vointa pe ostasii eliberatori si a aprobat reinstaurarea administratiei romanesti.

Romania s-a alaturat la 23 august 1944 puterilor aliate, producand o schimbare radicala a situatiei strategice in Europa de sud-est. In ziua de 24 august 1944, trupele sovietice au ocupat Chisinaul, iar cateva zile mai tarziu au pus stapanire din nou pe teritoriile romanesti oferite de Hitler prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Conferinta de pace de la Paris din anii 1946-1947 a hotarat ca frontiera romano-sovietica sa fie cea instituita odata cu ultimatumul din 28 iunie 1940.

Delegatia oficiala romana, condusa de Gheorghe Tatarascu n-a ridicat problema Basarabiei si Bucovinei de Nord, motivand ca aceste teritorii au fost reglate prin Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944, atacand doar cererile de despagubire formulate de puterile occidentale. Delegatia romana a semnat la Moscova un protocol care a completat Tratatul de pace semnat la Paris in 1947, prin care preciza ca Insula Serpilor intra in componenta URSS. Mai mult, printr-un proces-verbal incheiat la 23 mai 1948, se afirma ca Insula Serpilor a fost inapoiata URSS, pentru-ca in trecut ar fi apartinut Rusiei.

Romanii din Basarabia au prins vremuri foarte grele dupa reocuparea de catre URSS in anul 1944: obligativitatea limbii ruse, inlocuirea alfabetului latin cu cel slav, deportari, falsificarea istoriei, interzicerea relatiilor cu Romania, efectuarea stagiului militar de catre tineri si repartizarea lor in productie cat mai departe de casa pentru a uita obiceiurile si traditiile romanesti si a se incadra in marea familie a popoarelor sovietice. Si totusi, romanii dintre Prut si Nistru au supravietuit prin conservarea cu daruire, mai ales in mediul rural a datinelor, credintei si obiceiurilor stramosesti. Caderea imperiului sovietic in 1991 i-a determinat pe romanii basarabeni sa proclame independenta deplina a Republicii Moldova la 27 august 1991, recunoscuta de Romania. In prezent, romanii din Basarabia se confrunta cu probleme grele de ordin economic, cultural si politic, din care spera sa evadeze cu ajutorul patriei mama si a organismelor europene. Dupa mai multi ani de dominatie a comunistilor, la conducerea Republicii Moldova a reusit sa acceada alianta unor forte progresiste, in frunte cu liberalii si democratii, care s-au inscris pe linia aplicarii unor legi ce asigura dezvoltarea democratica a tarii.

col. (rtr.) Constantin CHIPER

Tags: 

  • 95 de ani
  • unirea Basarabiei cu Romania
  • unirea
  • Basarabia
Zircon - This is a contributing Drupal Theme
Design by WeebPal.